Simt nevoia sa ma plimb prin Cismigiu. Si pe malul marii. Si sa urc pe jos de la telescaun pana la cota 1×85… unde x=6 din cate tin eu minte, dar nu ma bazez pe memorie. Sa zac la soare si sa nu ma intereseze nimic. Sa innod bratari si sa fac planuri. Sa visez la draperiile mele noastre rosii si covorul rosu si mobila de culoarea lemnului. La ploaia zilnica din Tara Galilor si cele mai geniale concerte in Londra. La bere neagra bauta intr-un pub cu muzica buna si mult fum.
Instead, trebuie sa ma gandesc cu ce mama lui Stalin umplu inca 15 pagini pe care nu pot abera asa cum aberez aici. Pentru ca SQL-ul este o chestie fixa si mie nu imi place sa aberez pe chestii fixe.
Macar maine incepe ceva. Vinerea viitoare altceva. Va fi ciudat sa fim noi doi in fiecare zi. Sa nu mai trebuiasca sa ma gandesc la tarife de roaming si sa putem face planuri pentru “maine” sau “saptamana viitoare”. Dar asteptam de 1 an si ceva maruntis asta. Asa ca ciudatenia va trece in primele 2 zile.
Ok… ma intorc la paginile mele. Alea 15. Si pe urma gadil aspectul. Si maine la legat cu ea and I can start my dreaming and plans. Fiuf.




GATA? s-a terminat cosmarul?
DA! Adica e terminata de scris, programat, TOT. Cand am primit comentariul tau a zis proful ca e ok sa o listez. Deci GATA. Ma rog, mai trebuie prezentata in 26 la ora 4 dupa – masa si pe urma… FREEEEEEEDOOOOOOOOOOOM!
Eu cu un 9 virgula ceva