Povestea unei zile de concediu

27 09 2008
Un om destept a inventat tastele. Un alt om destept le-a dat si un sens. Si cu toate astea, zilele de concediu inca se mai pierd (sau apar din senin) printre hartii sau biti. Nu m-am lamurit inca, astept cu interes episodul 2 din “Povestea unei zile de concediu” pentru a ma edifica total.

Episodul 1 on the other hand mi-ar fi provocat hohote isterice de ras pana la o potentiala oprire a procesului de respiratie DACA (conditie necesara si suficienta) nu as fi fost eu personajul principal.

Anul trecut nu am apucat sa imi iau toate zilele de concediu. Partial ca nu ma ajutau cand le puteam lua, partial ca atunci cand imi trebuiau nu se putea, partial gandind intens si egoist spre sesiunea de iarna. Pam pam. Logic si firesc, s-au reportat pentru 2008. Ianuarie. Cand, civilizat si frumos, am facut cerere pentru cele 4 zile ramase. Atat mi-a comunicat tanti de la resurse umane, atat am scris pe cerere. Si am zacut frumos acasa si le-am lasat pe cele 2 tanti pe capul lui Ramico. Buuuun. Toate bune si frumoase pana in februarie cand ma suna Ge (seriously, asa i se spune, nu o botez eu) si imi spune ca de fapt mai am o zi de luat. Si ma pune sa imi fac cerere, negociem si ziua, bla. Toate bune si frumoase, cererile s-au aruncat frumos la gunoi, a venit primavara, pasarile au inceput sa ciripeasca si visele mele sa se indrepte spre concediul din 2008. De drept pe 2008.

Pentru ca politica firmei presupune sa iti iei concediul in 2 etape (sa ma impuscati nu stiu de ce, dar nu cercetez ca e mai sanatos), o bucata s-a luat in iunie, cand am alergat intre laboratoare, mate cu Dani, cola la Thomas si cai verzi pe pereti si bucata mare si geniala in august, cand mi-am pierdut tenisii prin Marsilia (la propriu… dar i-am recuperat).

Eh, intre timp eu am ramas fara nici un gram de concediu (dupa stiinta mea), tanti de la resurse umane a plecat din firma si in locul ei a venit alta tanti. Care nu stiu exact ce problema de adaptare are, dar ma suna ieri.

– Stiti, la dumneavoastra este o problema. Aveati dreptul la 25 de zile de concediu anul asta cu ce a ramas de anul trecut si dumneavoastra v-ati luat 26.

De aici incepe goana dupa ziua de concediu in plus. Cine, unde si de ce a facut programul sa ramana pe -1 in loc de + oricat sau macar un 0 absolut. Asa ca ma intorc la Ge. Calculez cu Ge. Ajungem la concluzia (fara macar sa ne contrazicem) ca, respectand regula de 3 simpla si logica elementara, eu de fapt ar trebui sa mai am 4 zile de concediu, in nici un caz sa fiu pe minus. Nici asa nu e bine, ca ceva nu imi da mie bine atunci. Dar trecem peste. Ge, nefiind responsabila cu resursele umane, ma trimite inapoi la tanti cea noua si cu problema neindentificata de mine. Care tanti s-a pierdut. Rau. Si mi-a promis ca revine cu un telefon saptamana viitoare, dupa ce se regaseste si se edifica de unde am eu o zi de concediu in minus cand logica elementara spune ca mai am 4 cu plus si de ce le mai am pe alea 4 cu plus cand eu stiam ca sunt pe 0 si anume de ce da softul rezultatul asta nesimtit.

Va urma. Pam pam.

Advertisements

Actions

Information

One response

30 09 2008
chrys

E o conspiratie impotriva ta. Lumea te vrea la munca, bineinteles, datorita calitatilor tale de care ei nu se pot lipsi :)) si bineinteles, din nou ca s-a schimbat si tanti de la Resurse Umane (pct Ge), tocmai din motivul ca ea ti-ar mai fi dat liber. Trust me, am nas de detectiv 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: