The fun vs the insane dilemma

10 10 2008
Partea fun a inceput dupa the insane dilemma, dar te mai uiti? Acum cateva zile l-am luat pe Dani la cumparaturi. Daca tot am fumat in fiecare pauza impreuna si a si fost cu mine la dentist, am zis ca imi pot permite sa il si car prin Cucufland si Carefour (Express) dupa mine. Rezultatul a fost ca am decis sa ne facem blonzi. Si peste blonzeala respectiva sa turnam el roscat, eu saten. Treaca de la mine ca eu sunt oarecum satena din nascare si el oarecum blond. Nu ne mai satisfac culorile podoabelor capilare, tre’ facut ceva. Buuuun! In paranteza fie spus blondul meu a iesit saten. Oarecum. Nu cel dorit de inimioara mea, dar ceva saten care – momentan – nu necesita inecare in alte rauri (urat putitoare) de vopsea. Azi a fost randul Danutului sa treaca prin the bleaching process. Dar cum copilul mi-a venit in pantaloni de stofa, a trebuit sa inventariez dulapul sa ii dau haine care acceptau vopsea pe ele. Buuun, asta nu a fost greu, avand in vedere ca il tot “amenint” pe El ca o sa ii fac raft special in dulap. Si am zis ca nici nu se supara, avand in vedere ca la ei acasa impart (Dani si El that is) acelasi raft.
In plin proces de schimbare am o revelatie… “My’s boyfriend’s brother is half naked in my room!!!”. Buuun… facut plodul blond. Nu ne place de el blond, dar duminica remediem situatia. A urmat revelatia lui… “OMG, I’m half naked in my brother’s girlfriend’s shower!”. Scoase din context suna sick and twisted. Dar noi ne-am imprastiat de ras. Mult. Rau.

The insane dilemma… Nu sunt o feminista convinsa de felul meu. Sunt perfect de acord ca cei mai buni bucatari ai lumii sunt barbati (deci neavand sanse sa ii depasesc de ce sa ma chinui??), sunt de acord ca barbatii in general sunt pot fi mai buni decat femeile in multe… Deci am stabilit ca NU sunt feminista, ca nu ma leg in lanturi pentru recunoasterea egalitatii / superioritatii purtatoarelor de fusta. DAR … am I insane ca VREAU EU sa platesc cafeaua / sucul / shakeul din cand in cand? Doar pentru ca asa vreau EU? De ce purtatorii de pantaloni se simt iremediabil jigniti in contextul asta???

Si si mai tragic… daca refuzi sa fii intretinuta (aka sa stai acasa si sa se plateasca facturile de la sine) de ce nu e bine???

Frate-meu imi explica in seara asta ca “uite, ma, eu sunt cu tine. Eu te iubesc mult de tot pe tine. We both got jobs. DAR… eu sunt ala care aduce banii in casa, eu platesc facturi, eu am grija de tine. Salariul tau e numai pentru tine si atat”. Ipotetic vorbind.

Realist vorbind, probabil muuuulte or sa ma considere nebuna cand o sa afirm (peste cateva taste) cu toata sinceritatea ca I don’t want that. Poate e cazul ideal in viziunea multora, dar mie nu mi se pare corect. Adica 2 oameni are supposed to be a team. Cu drepturi si responsabilitati egale. Ca grija de tine au ar trebui sa aiba parintii. Si mie mi s-ar parea aberant ca numai 1 sa aiba toate grijile si responsabilitatile…

Concluzia ar fi ca barbatii sunt nebuni. Si ca eu nu sunt in stare sa ii inteleg….

Advertisements

Actions

Information

8 responses

11 10 2008
Cris

Felicitari. Normal ar fi ca toate sa gandeasca la fel ca tine. Si cred ca tine si de respectul fata de propria persoana, adica pe bune, sa tot astepti sa ti se plateasca mereu totul si tu sa stai ca o “veioza”, ar trebui sa tefaca sa te simti cumparata/intretinuta, moment in care respectul fata de propria persoana cam lipseste.

11 10 2008
Liana

Uraaaaaaaaaa!!!! Deci nu sunt eu nebuna, e frate-meu pe conducta cu pluta 😀 Thank you, thank you, thank you!!!

11 10 2008
Cris

:)))) You welcome, you welcomeeeeee.
“My’s boyfriend’s brother is half naked in my room!!!”
“OMG, I’m half naked in my brother’s girlfriend’s shower!”.”
No comment :)))))

11 10 2008
Liana

Shhhh, nu mai zi la nimeni 😀 Desi si prietena lui the brother (aka my sister) era in zona, desi the boyfriend s-a putin strambat (cred), desi… shhhh! S-a ras 🙂

11 10 2008
dan

usor de zis… greu de facut. In nesemnificativa mea experienta nu am intalnit nici o fata care sa nu apeleze la protectia baiatului. Protectie care este aprecitata. Si nu am intalnit nici un baiat care sa nu aprecieze apelul fetei. Si aici intra in actiune firea de macho a baiatului. “Me tarzan, me get… food(?)… you Jane. You… crosetezi(?)”… si asa se marcheaza, teritoriul. Deci, in subconstient, there is no team… there is no equality.

11 10 2008
Liana

Eu nu crosetez. Eu faceam traforaje la scoala. Nah 😛 Si pe undeva ai dreptate. Dar eu si subconstientul interactionam rar 🙂

12 10 2008
dan

Liana, “subconstientul” se numeste asa pentru un scop foarte bine definit… si anume ca oricat ne-am dori nu se poate interactiona cu el… nici macar rar.

12 10 2008
Liana

Ba eu pot cu al meu. Dar rar.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: